❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖

Casa Capsa
150 de ani

Istoric


Casa Capsa este un local legendar al Bucurestiului, aflat pe Calea Victoriei, care si-a cunoscut începutul în anul 1852, drept cofetaria - “La doi frati, Anton si Vasile Capsa”, peste drum de Biserica Zlatari, în fostul Han Damari. Dupa putin timp s-a mutat în casa Slatineanu, unde se afla si astazi. Inca de la deschidere, localul a început sa fie frecventat de personalitati marcante ale momentului. In anul 1873, Casa Capsa primeste Marea Medalie la Expozitia Universala de la Viena, devenind apreciata si pe plan international, obtinand în 1882 brevetul de furnizor al casei Principelui Milan Orbenovici al Serbiei, iar în 1908 devine furnizorul Principelui Ferdinand al Bulgariei.


Capsa cunoaste o dezvoltare mai mare din anul 1886, cand Grigore Capsa mareste localul, deschizand un hotel si o cafenea. Din acel moment, Capsa devine locul “oficial” de intalnire a personalitatilor din politica, gazetarie, arta si cultura. Grigore Capsa a fost cel care a inlocuit in Bucuresti izul oriental cu parfumul occidental, cel care a facut trecerea de la baclava si sarailie la cofeturi, ciocolata, ganache si “bonbon”-uri.

Calea Victoriei

Perioada interbelica


La Casa Capsa, se dadeau cele mai importante dineuri din Bucuresti, iar in 1920, la invitatia regelui Ferdinand si a Meginei Maria, sosea în Bucuresti celebrul maresal francez Joseph Jacques Césaire Joffre. Marele cofetar Grigore Capsa, furnizor al Casei Regale, a creat în cinstea maresalului o prajitura de ciocolata care sugera forma cilindrica a caschetelor militare franceze. Maresalul Joffre suferea de diabet, fapt pentru care maestrul cofetar cu studii la Paris a inventat o prajitura care putea fi consumata fara riscuri din partea oaspetelui. Prajitura a primit numele “Joffre” si a făcut inconjurul lumii, fiind preluata de bucataria franceza, din a carei traditie fusese inspirata.


Casa Capsa a mai fost cunoscuta bucurestenilor drept “cafeneaua scriitorilor si artistilor”, circuland ideea ca un scriitor nu era scriitor daca nu frecventa Capsa. Virgil Carianopol spunea: “Ca sa devii scriitor, trebuia să obtii botezul Capsei, care, fara nici o firma literara, era totusi redactia redactiilor, nodul gordian al trecerii spre nemurire”, iar Tudor Arghezi spunea despre Capsa ca “este singurul local intelectual de pe Calea Victoriei”. Iata numai cateva nume ale “stalpilor” de cafenea, dar si adevarati stalpi ai culturii romanesti: poetul Ion Barbu deschidea Capsa, aparand inca de la ora 8:00 dimineata la cafea si ramanand acolo mare parte a zilei, ca la birou, apoi urmau: criticul Serban Cioculescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ionel si Pastorel Teodoreanu, Camil Petrescu, Zaharia Stancu, Ion Minulescu si altii.